Două toxine

 Mă găsesc întins pe canapeaua în care mi-aș ascunde atâtea zile.

 Inima îmi dansează prin tot corpul iar mâinile mi se agață de orice mă înconjoară. Mă calmez apoi la întâlnirea cu propriile gânduri. Mut de uimirea cu care rezist în fața opțiunii de a urla, mă prind în perna despre care am crezut de atâtea ori că are să mă sufoce.
 Îmi pun mâinile la piept și trag încercând parcă să mă dezbrac de toată iubirea, toată ura și tot dorul. Vreau să rămân gol, să-mi fie frig și să mă-ncălzesc apoi. Vreau să fiu capabil să nu mă-nvelesc cu primul zâmbet plăsmuit. Simt cum febra îmi fierbe fiecare celulă și fiecare urlet arde înainte să apară.
 Mirosul tău îmi iese prin toți porii iar mâinile tale încă se plimba pe mine, buzele mele încă aparțin gâtului tău iar tu minții mele. Am să mă întorc într-o zi când tu poate ai să fii plecată. Am să opresc motorul mașinii și am să te aștept în liniște. O să-mi țină de urât țigările și toate amintirile pe care le avem aici. Poate ai să lași să mi se ofilească tot sângele la gândul că ieri era pompat în tandem cu al tău iar astăzi este evaporat pentru tine. M-aș fi lăsat adormit la loc de căldura care peste noapte evoca cele mai veșnice rumori. Știam însă după felul în care te-ai alipuit lângă mine că mă doreai plecat.
 Aș putea trăi numai din gustul tău lăsat pe pielea mea. Mi-aș putea mușca câte o bucată de carne și să-mi fie îndeajuns să nu mor până te voi privi iar. O să mi se întretaie respirația când ochii tăi o să se confunde iar cu ai mei. Poate mă vei salva sau poate vei scăpa.
 Eliberat de tot ce e diferit de actualitate, te-aș căuta fără să te cunosc. M-aș lua după urmele dinților tăi impregnate pe tot ceea ce ține de mine. Mi-aș da seama după felul în care am avut grijă de ele că voiam să îmi aparțină mai mult de două seri sau trei dimineți. Te-aș găsi și poate de data asta ai să fii capabilă să mă vezi în orice lumină. M-ai închide în camera aceea perfectă care mă înnebunește. Aș fi însetat de mintea ta, de sufletul tău și aș transpira imediat ce mi le-ai oferi. Aș transpira scoțându-mă pe mine, lăsându-ți loc ție.

 Eu plec, tu dormi și ai să uiți deși acum un sfert de oră mâna mi-era împletită cu a ta.